INS a confirmat luni scaderea afacerilor din serviciile de piata prestate companiilor, aceasta scazand in decembrie, ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate cu 2,6%. Practic, evolutia economiei romanesti a determinat o scadere a cererii din partea companiilor, INS detaliind pe componente aceasta involutie. Daca mai luam in calcul o inflatie in crestere in prima parte a anului de pana la 6%, cifrele publicate luni completeaza un tablou de bord macroeconomic nu forte optimist, care pune sub semnul intrebarii cresterea estimata pentru intregul an 2013.

Cea mai mare parte din volumul totalul al cifrei de afaceri realizata de serviciile pentru intreprinderi, respectiv peste 90%, este data de: informatica si activitati conexe, activitati de contabilitate, revizie contabila, consultanta in domeniul fiscal si consultanta pentru afaceri si management, activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta legate de acestea si publicitate;
  • celelalte tipuri de activitati (activitati juridice, activitati de studiere a pietei si de sondaj, activitati de testari si analize tehnice, selectia si plasarea fortei de munca) participa cu aproximativ 7 procente la realizarea cifrei de afaceri;
  • cresteri ale ponderii s-au realizat in domeniile informatica si activitati conexe, activitati de studiere a pietei si de sondaj, publicitate si selectia si plasarea fortei de munca. Activitatile de testari si analize tehnice s-au mentinut constante ca pondere, in timp ce restul activitatilor si-au diminuat ponderea.

Potrivit INS, contractia din decembrie 2012 vine pe, datorita in principal scaderilor inregistrate la  publicitate si activitati de studiere a pietei (-6,9%), la transporturi terestre si transporturi prin conducte (-4,1%), la transporturile pe apa (-1,4%), la telecomunicatii (-1,3%) si la depozitare si activitati auxiliare pentru transporturi (-0,5%). Cresteri s-au inregistrat la activitati de editare (+8,6%), la activitati de secretariat, servicii suport si alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor (+8,2%), activitati juridice si de contabilitate; activitati de consultanta in management (+6,1%), la transporturile aeriene  (+2,1%) si la activitati de posta si de curier (+1,0%).
  • Tablou de bord: resurse si productie de energie in scadere, consum orientat spre low-cost, constructii in stagnare

In anul 2012, tot potrivit INS, resursele de energie primara au scazut cu 2,2%, iar cele de energie electrica cu 2,7%, fata de anul 2011. Principalele resurse de energie primara in anul 2012, au totalizat 34015,41 mii tone echivalent petrol (tep), in scadere cu 767,4 mii tep fata de anul 2011. Productia interna a insumat 22766,8 mii tep, in scadere cu 2,7% fata de anul 2011, iar importul a fost de 11248,6 mii tep, in scadere cu 1,2%.

Incepand cu toamna lui 2012, consumul final si-a inversat traiectoria si a intrat in teritoriu negativ (-0,7 la suta, fata de +1,3 la suta in vara) . Aceasta evolutie este pusa pe seama consumului privat, puternic afectat de scaderea severa a productiei agricole.
In sens opus au evoluat cumpararile de marfuri din reteaua comerciala, al caror volum a crescut usor. Aici asistam insa la un fenomen oarecum paradoxal: romanii si-au sporit achizitiile desi veniturile lor au stagnat  iar creditarea populatiei si-a dublat chiar ritmul real de scadere (pana la -7,8 la suta). O posibila explicatie pentru aceasta neconcordanta este  data de  modificarea de comportament din ultimul an a populatiei- orientarea cu precadere spre bunuri de consum din categoria cea mai scazuta de pret -marci private etc. 
  • Referitor la achizitiile de autovehicule, trimestrul III a marcat o noua contractie in termeni reali (cu 8,2 la suta), operatorii de profil invocand in continuare derularea defectuoasa a Programului de reinnoire a parcului auto.
  • Ameliorarea evolutiei soldului bugetului consolidat a fost insa incetinita, intr-o anumita masura, de intrarea in teritoriul negativ a variatiei anuale a veniturilor bugetului consolidat - dupa opt trimestre de valori pozitive -, atribuibila cu precadere evolutiei consemnate de incasarile din TVA (-3,4 la suta, comparativ cu 9,2 la suta in trimestrul II) si din contributiile de asigurari (-6,8 la suta, fata de 0,8 la suta in precedentele trei luni).
In ceea ce priveste investitiile, avansul de 11,7 la suta a fost in continuare sustinut in principal de acumularile de tehnologii noi, inclusiv achizitii de mijloace de transport de catre companii si institutii (+29,5 la suta). Volumul lucrarilor din constructii noi a avansat de aproape 3 ori mai lent (cu 6 la suta, in principal pe seama proiectelor de infrastructura), iar lucrarile de reparatii capitale si-au accentuat declinul (-19 la suta).

Accentuarea pantei descrescatoare a exporturilor de bunuri si servicii se datoreaza atat tranzactiilor comerciale (-5,6 la suta) - la nivelul tuturor grupelor de marfuri -, cat si volumului serviciilor (-2,9 la suta). Diminuarea volumului fizic al exporturilor a fost imprimata, in principal, de lipsa de dinamism a economiei zonei euro, dar si de trenarea activitatii economice in spatiul comunitar non-euro.
In cazul importurilor de bunuri si servicii, inversarea de semn a dinamicii reale (de la +0,2 la -2,3 la suta) e atribuita, in proportie de peste 90 la suta, diminuarii volumului serviciilor. Pe segmentul "bunuri", importurile s-au restrans cu 0,2 la suta, la aceasta evolutie contribuind achizitiile din UE-27 (-1,6 la suta), dar mai ales cele din spatiul extra-comunitar (-11,3 la suta). Contractii de volum au fost inregistrate la toate grupele de marfuri, aportul determinant revenind bunurilor intermediare - traiectorie corelata cu diminuarea productiei destinate exportului, dar si cu restrangerea ofertei autohtone de produse.

Pe partea ofertei, influenta decisiva asupra intreruperii traiectoriei ascendente a PIB real in ultima parte a lui 2012 a fost exercitata de valoarea adaugata bruta din agricultura, a carei contractie severa (cu 29,8 la suta) s-a datorat, pe de o parte, iar pe de alta parte, unui efect de baza nefavorabil, 2011 fiind un an agricol de exceptie.

  • Izoland influenta acestui sector, trimestrul III ar fi consemnat o intensificare a cresterii economice (cu aproximativ 2 puncte procentuale, pana la +3,3 la suta). Contributii negative, dar de amplitudine mult mai scazuta, au revenit si VAB din industrie si constructii (-0,1 puncte procentuale in fiecare caz), evolutii favorabile fiind inregistrate de sectorul serviciilor si, din nou, de impozitele nete pe produs - in acest din urma caz, in contextul extinderii in continuare a sectorului comercial.
  • VAB aferenta industriei s-a redus cu 0,5 la suta, in principal ca urmare a accentuarii pantei descendente a productiei de bunuri intermediare (-4,4 la suta) - responsabile pentru aceasta traiectorie au fost indeosebi metalurgia (care s-a confruntat de la inceputul anului 2012 cu pierderi semnificative, asociate agravarii situatiei pe piata siderurgica la nivel european) si industria chimica, afectata de intreruperea activitatii unor companii importante pe parcursul trimestrului III.
  • VAB din constructii s-a restrans cu 1 la suta, in conditiile in care ritmul anual de crestere aferent volumului lucrarilor ingineresti a incetinit de aproape 3 ori fata de trimestrul II (pana la 6,6 la suta), fiind insuficient pentru a contrabalansa contractia cu peste10 la suta a activitatii pe segmentul "cladiri".
Ce ar putea aduce cresterea in 2013?

Potrivit BCR, economia romaneasca va trece printr-un proces gradual de revenire in 2013, ajutata de factori locali si internationali care arata mai promitator in comparatie cu anul trecut. Resursele publice suplimentare furnizate economiei de catre guvern, o recolta agricola normala dupa seceta severa din 2012 si o redresare minora a cererii externe vor sustine o crestere economica de 1,1%.

Increderea investitorilor s-a imbunatatit peste tot in lume la inceputul acestui an, dupa injectiile ample de lichiditate efectuate de marile banci centrale in 2012 si o solutie de ultim moment la problemele fiscale din Statele Unite ale Americii.

"Scenariul nostru referitor la inflatie este usor mai optimist decat in urma cu trei luni datorita unui leu mai puternic, a unor perspective bune pentru productia agricola din acest an si a persistentei deficitului de cerere agregata. Noua estimare de inflatie este de 4,1% in decembrie 2013, in scadere cu 0,2 puncte procentuale fata de prognoza anterioara", mai noteaza autorii Raportului.

"Estimam un curs de schimb EURRON de 4,35 in martie si 4,40 in decembrie 2013 si consideram ca valul abrupt de optimism de pe pietele financiare se va diminua treptat. BNR si Ministerul de Finante trebuie sa faca plati totale de 5,2 miliarde euro catre FMI in 2013, in timp ce Ministerul de Finante trebuie sa plateasca 1,8 miliarde euro investitorilor privati pe fondul ajungerii la scadenta a unor obligatiuni in euro emise pe piata locala. Toate acestea ar putea limita aprecierea leului. BNR va continua politica sa de flotare controlata a cursului de schimb si nu va permite o apreciere a leului sub 4,3 datorita riscurilor implicate de o astfel de miscare brusca. In 2013 ne asteptam la cotatii ale CDS-ului sub 250 de puncte de baza in cea mai mare a timpului, la investitii straine directe in crestere marginala la 1,9 miliarde euro si la o rata medie a inflatiei mai mare decat in 2012. In aceste conditii, cursul de schimb de echilibru este estimat la 4,4 in 2013 fata de 4,3 in 2012", se mai arata intr-un raport al bancii.


Sursa: HotNews.ro

Citeste si : Contabilitate Cluj-Napoca



Leave a Reply.